Luni 12 iulie am fost pentru prima oara la cinema in aer liber URANUS, am vazut filmul Soul Kitchen regizat de Fatih Akin.
Actiunea se petrece in Hamburg (destinatia noastra de vacanta- am luat bilete de avion pt sfirsitul lui august). Mi-a placut atmosfera, muzica, umorul si atitudinea pozitiva. All in all, am plecat de acolo (din Rahova, de linga The ARK) cu o stare de bine. Tot atunci am intilnit-o pentru prima oara pe Hilde, prietena de pe Facebook. Ea a fost foarte comunicativa iar noi am fost niste ascultatori f buni, mi-a placut mult ce subiecte a adus in discutie. Desi ea s-a ''plins'' (un pic de rasfat) ca a vorbit prea mult eu m-am simtit bine s-o ascult. Am stat pe sezlonguri pe nisip la barul de linga turnul de apa. Am gasit si o poza pe un blog asa ca am s-o postez, mi se pare foarte reusita.
Marti 13 iulie am avut primul nostru eveniment de firma. Am fost 20 participanti cu totul (din care 15 invitati) si mi-a placut ca oamenii au venit cu curiozitate si au plecat incintati.
Le-am multumim la telefon si pe email in urmatoarele zile, si toti mi-au dat feedback bun, in plus si sugestii si idei pentru cum putem continua.
Marti seara dupa eveniment am mincat impreuna cu Lena. Ea tocmai se intorsese de la Istanbul de la o nunta si era foarte impresionata de ce descoperise acolo. A stat in casa mirelui, fratele iubitului surorii ei (stiu ca suna imbarligat, dar nu e) si a descoperit Familia. Ma fascineaza s-o ascult. Intotdeauna povesteste cu cuvinte alese cu grija, din suflet si cu pasiune. Nu deschide niciodata gura sa spuna un lucru fara rost sau o rautate. De multe ori as vrea s-o inregistrez. Pe mine ma inspira aceasta femeie, ma surprinde la fiecare intilnire si ma face sa astept cu nerabdare pe urmatoare.
Miercuri 14 si joi 15 iulie m-am simtit foarte rau fizic, cumva epuizata de energie. Nu stiu de ce, daca din cauza caldurii sau a emotiilor evenimentului...
Miercuri dupa-amiaza am fost la yoga la o sala noua, cu o antrenoare renumita, intr-o forma admirabila pentru virsta ei. Am facut mare efort sa rezist o ora si jumatate, dar dupa acest efort m-am simtit foarte bine.
Vineri am fost din nou la yoga, la alta sala cu o alta antrenoare, o prietena a unei prietene. Si acolo a fost chinuitor, pt prima oara in viata mea m-am simtit batrina si grasa (desi nu sint nici batrina nici grasa). Nu am invidiat-o pe antrenoare insa mi-am dorit sa arat ca ea. La finalul orei din nou m-am simtit foarte bine. Abordarea Verei a fost mult mai relaxata si mai jucausa (partea cu streching pe body ball a fost super, mi-a placut mult) decit a antrenoarei de la prima sala.
Tot vineri seara am fost la concert Faithless cu Lily.
Ma uimeste aceasta fata de fiecare data cind o intilnesc. E atit de frumoasa (am gasit de curind fotografii cu Anna Muglalis, cu ea seamana Lily), atit de desteapta si atit de generoasa cu oamenii cu care interactioneaza. Ii admir de fiecare data calmul si echilibrul interior (pe care-l citesc pe fata ei). Singurele momente cind isi pierde ''zen'' ul sint cele in care Liviu aduce vorba de fosta ei casnicie. Atunci o vad tulburata desi au trecut 3 ani din momentul despartirii de sotul ei. Am sa-l rog pe Liviu sa nu mai aduca acest subiect in discutie.
Tot vineri am reusit sa rezerv si bilete de avion si hotel pt citeva zile de vacanta la plaja la Tel Aviv. Sint incintata, desi la un moment dat am avut dubii daca sa mergem sau nu. Mi se pare un oras scump, insa comparind cu orice alta destinatie mediteraneeana, the White City este pe departe cel mai curat si cel mai exciting oras (bine, pe locul 2 dupa Barcelona). Abia astept sa reintilnesc prietenii din Tel Aviv: draga de Sharon, nebuna de Miri, chiar si pe Eli si Ravit.
Ambii sint simpatici, desi Ravit se cam ia in serios iar Eli e cam din topor, not my type of businessman or friend.
Simbata seara am fost la concert Pink Martini, din nou cu Lily, dupa ce dimineata a fost la noi acasa la mic dejun. Ma bucur ca a venit si ma bucur ca s-a simtit bine. De unde stiu? Pai mic-dejunul s-a transformat in brunch, si daca mai aveam ceva de mincare se tranforma in cina... A venit cu un nou personaj, dealer de arta si antiques. Recunosc ca mi-a placut sa barfesc cu el diverse personaje cunoscute. La Pink Martini nu mi-a placut, nu a fost atmosfera, melodiile mi s-au parut prea lalaite, si prea multe in ritm ''lento'' inlantuite, era sa adorm acolo.
Duminica dimineata am luat-o pe Lola din Portugalia din apt Marei din Cismigiu si am adus-o la noi in vizita. Again brunch, cu multe povesti. M-am simtit bine, sper ca si ea. Nici nu stiu cum au trecut 3 ore. Mi-a adus 3 siraguri de margele. Simt ca se va lega ceva cu ea, in Portugalia, desi nu stiu ce, nu mi-e clar deloc.
Stiu insa ca fiind mai deschisa, si povestind despre ce-mi doresc (asta cred ca am invatat-o de curind, in special de la Lola) acele ''lucruri'' vor veni spre mine.
Pina de curind, pina acum citeva saptamini, eram convinsa ca eu trebuie sa-mi construiesc singura viitorul, poate chiar si prezentul, desi in prezent intervin prea multe chestii inafara controlului tau. Eram insa convinsa ca daca ai grija si esti vizionar si in plus ai ambitie si disciplina, iti poti face singur viitorul EXACT cum iti doresti.
Acum cred ca asta e o abordare mult prea rigida si prea rationala, si ca e mult mai bine sa lasi multe ferestre deschisa pe unde sa intre neprevazutul sub forma de oameni frumosi, locuri si intimplari frumoase.
Iata foto cu turnul de apa de la cinema Uranus.
M-am gindit mult la aceasta intilnire in care acest om a povestit liber timp de 2 ore despre Bucuresti in perioada 1900- 1925. M-a fascinat pasiunea cu care vorbeste despre Bucuresti. Am descoperit ca a scris o groaza de carti interesante, pe care mi-am propus sa le citesc. Am sa vizitez si muzeul de arta populara pe care il conduce. Simt ca e un loc special in care ma voi simti bine.
Asa, si in seara respectiva, sau a doua zi, mi-a rasarit mie gindul sa tin jurnalul pt viitoarea mea nepoata. Asa cum eu acum imi doresc ca bunica mea sa fi tinut un jurnal ca eu sa pot citi acum (nu niste amintiri asternute pe un caiet - viata ei povestita in 15 pagini de caiet dictando).
Stiu ca e putin tacky/corny sa tin jurnal, dar asa simt acum.
