Laptop, sare si pisici

ce mai e si insiruirea asta din titlu? 

pai ar fi lucrurile fara de care nu pot sa traiesc... 

dar si mai precis ar fi: internet, sare si pisici

nu neaparat in aceasta ordine...

Avem plan B

m-a intrebat azi Maja, o prietena din Polonia, de fapt o fosta clienta dificila transformata in prietena (da, am eu talentul asta...) cum e viata in Romania.

Si eu i-am raspuns asa:

For the moment is good. If things turn really bad, we have 2 plans B: one is to pack everything and move to Thailand, and second: move in the country side and raise donkeys and cats. I love both plans B, so I am fearless ! 

Adica, in traducere pentru prietenii mei care nu sint master in engleza: 

Viata in Romania e buna deocamdata. Daca lucrurile se inrautatesc, avem 2 planuri de rezerva: 

Primul: impachetam totul si ne mutam in Tailanda.

Al doilea: ne mutam la tara si crestem magarusi si pisici. 

Sint incintata de ambele planuri, asa ca nu mi-e frica de nimic ! 

de ce adun si ce

Post inspirat din blogul Smillei (http://ChrisMilla.wordpress.com) 

Adun diverse chestii din diverse motive. 

Adun reviste pentru ca imi place sa aflu noutati, si sa ma mai uit din cind in cind la ele. De fiecare data descopar ceva nou. 

Adun carti pentru ca vreau sa le citesc. Le incep dar nu le termin (pentru ca nu am rabdare, si pt ca nu am puterea sa ma ascund intr-un colt linistit si sa citesc)

Adun linkuri pentru ca vreau sa le studiez in detaliu. 

Adun scoici pentru ca mi se pare ca sunt frumoase.  

Adun orase pentru ca nu stiu unde vreau sa fiu...si caut.

Anul 2008 mi-a gasit Madridul, Helsinki si Singapore.  

Pisicile nu le adun, dar ies ele in calea mea, si ma bucur s-o intilnesc pe fiecare, oricum ar fi ea, frumoasa, urita, fara coada, ranita, sperioasa, uricioasa...

De ce sa scrii?

M-am tot gindit la acest subiect si abia azi am gasit un raspuns care m-a multumit. 

Este scris de Rosalie Wise Sharp, sotia fondatorului Four Seasons Hotel. Ea si-a scris memoriile in cartea Rifke www.rifke.ca 

Iata si fragmentul care m-a convins, din sectiunea: What's your story?

Advice:

Write your story for yourself and not necessarily for publication.

Sit down with an old friend and tell them a story: perhaps of a formative moment; an awakening; some bizarre incident; a comic irony.

Go home and write down this story.

One memory will trigger another.

See where it takes you. The best parts happen accidentally — even an occasional great sentence.

Everything is interesting if you look at it hard enough.

Make the writing vivid. Include small details to set the scene, and as much dialogue as possible. Invent these conversations.

Collect a series of comical, sad, or dreadful moments and when you have 20 of them, piece them together like a quilt, in chronological order, and write a segue from one to the other which is easy.

Find the storytelling voice in your head.

Be honest. Self-serving bios are boring. 

despre Tanti Cati

Tanti Cati este femeia noastra de servici de la birou, ''menajera'' sau ''the cleaning lady'' cum mai este denumita in multinationale. Postul acesta l-am scris chiar de ziua ei, dar il public abia acum. (pentru ca sint timida, de aceea).

De ce scriu despre ea ? 

Pentru ca este o femeie deosebita si pentru ca tin foarte tare la ea. 

Este foarte desteapta si cu mult bun simt.  Ma simt mai bine cind e si ea la birou. Suna comic, stiu....

De ce zic ca e foarte desteapta: am o poveste despre cum ne-a gasit tanti Cati camion de Italia. .....of asta e o poveste putin mai lunga...si o scriu altadata. 

Tanti Cati este adventista. Nu tine Sarbatorile Crestine. Religia ei nu crede in viata de apoi. Intr-o zi mi-a adus o carticica despre religia ei.

De fapt, daca ma gindesc bine, cam toate femeile de servici pe care le-am avut la birou sau acasa erau foarte inteligente. 

Doamna Geta de la Nicholson. Eu nu aveam mare respect pt femei de serviciu pina nu am intilnit-o pe dna Geta. Evident ca nu ea personal m-a facut sa-mi schimb parerea despre intreaga ''breasla'' dar ea m-a facut sa fiu mai atenta cu ele. 

Doamna Geta raspundea la telefon dimineata, intre 8 si 9 si ceva, cind veneau colegii la birou rind pe rind. Ea explica fiecarui candidat care suna care era modul de lucru al firmei de recrutare Nicholson. Din dimineata in care am auzit-o prima oara am inceput s-o respect.

Tanti Miti (cititi Mitzi) este femeia care face curat la Sergiu si la Flavia. A fost prima femeie din prima mea casa de adult. Este un personaj tare simpatic si o iubesc foarte mult. 

Mitzi picteaza si bea rom. Este foarte harnica dar bea prea mult. Fiica ei Mihaela e plecata in Germania si ii trimite fotografii si scrisori pline de dragoste. Eu si mama mea nu am avut niciodata o relatie atit de deschisa si plina de dragoste.  

Iolanda a fost prima menajera din a doua mea casa, cea de acum. Iolanda e unguroaica si iubeste pisicile. Vorbea tot timpul cu Snoopy, si ii spunea ''pisicuta'' desi el e motan. 

Sanda este mica si foarte vesela. E genul mamei mele care raspindeste entuziasm oriunde se duce. 

Dar de ce-am scris despre ele? 

Ca sa le laud, de aceea. Sa ma laud cu ele, ca am fost norocoasa sa le intilnesc.  Daca le-am spus si lor ? Nu chiar asa direct, dar Sandei si Catiei le multumesc in fiecare zi cind vin la mine acasa sau la birou. 

Vreti poze cu tanti Mitzi si cu Sanda? Bine, incerc.... :)

despre vecinii mei

vecinu Doru agentu secret

vecina farmacista

vecinu securistu

vecinu Nucu

vecina Cleo

doru e agent secret. si el si  nevasta-sa.  Ei merg in misiuni cite unul odata. cind pleaca stau citeva saptamani. Ultima oara doru s-a intors bronzat. au un ciine mare negru si bodyguard care sta la ei in curte tot timpul. 

farmacista sta vizavi la nr 32. vine in fiecare seara la noi in curte si o hraneste pe tigra, cateaua grasa ''cazata'' la noi. de fapt tigra nu e a ei, ci a mamei ei, care a murit. Farmacista vine in fiecare seara intre 21.30 si 22.00. e blonda si foarte stresata. si cred ca e si putin dusa cu capul...

vecinu securistu are vreo 50 si ceva de ani, si o mare casa cu 3 etaje. de vreun an are si chiriasi. niste oameni din Galati cu 3 masini: Jaguar, Chrisler 300 si un 4x4. toate astea le tine aici in dorobanti pe o strada ingusta unde abia poti sa parchezi. Chiriasul si nevasta lui blonda vin acasa dupa 2.00 noaptea. Cred ca au un club de noapte. El seamana cu Tom Selleck, un actor american cu parul grizonat si mustata. Ea seamana cu Ludmila Gurcenko, dar e vulgara. Asta primavara rupea liliac din curtea noastra. 

vecinu securistu a avut si el ciine, un rotweiler. Dar i l-a furat cineva. Da, se fura in Dorobanti. 

Desi si vecinu Doru si vecinu Nucu au camere de luat vederi. 

ne-au furat si noua scuteru in vara lui 2007. 

vecinu Nucu are si el vreo 4 masini: un Bentley, un Porsche, si inca vreo 2 4x4. 

Are o casa frumoasa cu arhitectura brancoveneasca si wind chimes in veranda. 

are si o casa in Delta, unde are si ponei si magarusi. mi-a placut mult ideea, o sa-mi iau si eu un magarus cind o sa am unde sa-l tin. 

vecina Cleo lucreaza la o firma de recrutare. lucreaza foarte mult, de obicei pleaca seara dupa 23.00 . Odata Liviu a certat-o, i-a zis ca nu e bine ce face. Dar ea tot asa face... E draguta, ne saluta. 

Toti sint draguti si ne saluta. o sa-mi fie dor de ei cind o sa ma mut de-aici. 

Dar v-ati dat seama ca Doru e preferatul meu ? 

M-am intors

Azi s-a implinit exact un an de cind am scris ultimul post pe primul meu blog. Nu-mi vine sa cred ce coincidenta. M-am mai hotarit de citeva ori sa reiau blogul, o data m-am si pornit, dar nu m-am descurcat tehnic prin instructiunile lui google. 

In seara asta insa, m-am hotarit sa reiau scrisul pentru ca simt eu ca asa o sa devin o mare scriitoare... Asa, ca iata-ma ! 

iata si  link la vehiul blog:    http://mom-went-to-hollywood.blogspot.com ,  in care nu mai pot sa intru si sa postez pentru ca google a schimbat ceva (dar nu ma pricep sa explic).

Oricum nu ar fi nici o legatura intre primul blog si acesta. Tot eu sint, nu m-am schimbat radical de anul trecut, dar am alt scop acum. 

Atunci am scris pentru ca eram departe de casa, si scriam pentru cei dragi. Imi era mai usor sa scriu o data, in loc sa povestesc fiecaruia. Cititorii mei de atunci au fost foarte incintati si foarte surprinsi. Nimeni nu stia cum scriu si mi-au marturisit ca le place sa ma citeasca. Claudia zicea  ca reusesc sa o aduc acolo cu mine, ca intra in atmosfera locurilor de care povesteam eu. 

Am convins-o si pe ea sa-si faca blog, si ea scrie frumos, si are chiar o viata palpitanta, ai ce citi.