de fapt e o gradina cu trifoi in care eu astept sa vina greierii

de fapt e o gradina cu trifoi in care eu astept sa vina greierii

Wednesday, July 6, 2011

views from this ''unspectacular'' journey

We saw stars, and waves; we saw sand too; And, despite my crises and unforeseen disasters we were often bored, just as we are here.

Pictures only, brief comments, more like notes... to laugh or share the stories

 old arhitecture...

design hotel lobby

how to get the toxins out of your car:


and shopping for essentials:


 Making friends with the locals...




and in the end taking the ship to the City:



The night the elevator went to bed:

and lights went on


what we saw the morning after:

unrecognized art

..and recognized art: 

A cool place to forget yourself...










Wednesday, March 23, 2011

despre circ, de bine

De citeva zile am in cap o imagine:

Un acrobat sarind coarda pe o sirma intinsa.
Am ajus la aceasta imagine incercind sa definesc prietenia cu un artist.

Exact asa simt ca e:
Sari coarda. Cind esti in aer ai o senzatie de libertate si de bine.
Cind tb sa aterizezi incepi sa te intrebi si intri in panica:
- daca nu nimeresc inapoi pe sirma?
cind ajungi inapoi pe sirma, zici: hai sa mai incerc o saritura, ca a fost bine, si am avut noroc am nimerit inpaoi pe sirma.

E o succesiune de suisuri si coborisuri, o serie de momente de extaz urmate de momente de agonie.
Cind esti sus zici WOW, cind esti pe sirma te intrebi de ce o faci, de ce continui, pina cind, de ce ?

Saturday, March 19, 2011

Shrek si surorile lui

Toate prietenele mele sint niste capcaune.

Nu, nu in sensul acela, adica nu sint rude cu Shrek. Nu sint verzi, nu sint grase, nu sint urite.
Toate sint frumoase, inteligente, creative, au forta si sensibilitate in acelasi timp.
Ziceam ca sint capcaune pentru ca sint incapatinate, vor sa se descurce singure, nu recunosc ajutorul nici cind le sare in brate ca un motan obraznic.

Dar eu nu ma las, sint hotarita sa le ajut. Desigur, pentru ca si eu sint capcauna.

Tuesday, March 15, 2011

Cine te ajuta in business?

Vreau sa scriu o serie de posturi despre oamenii care te ajuta in business.
Oficial ei se cheama furnizori si teoretic tu ti-i alegi singur cind esti antreprenor.
Practic, da, poate ca ti-i alegi singur dar esti influentat de prieteni, cunostinte, search-uri pe google, reputatia lor, articole din presa.
Am hotarit sa scriu aici despre acest subiect pornind de la o anume persoana, cu care lucrez de mai bine de 2 ani. Si nu orice 2 ani ci 2009 si 2010.

Cecilia  e o scriitoare talentata  si o antreprenoare cu suflet.

Am hotarit sa scriu despre ea in seara aceasta cind incercam, mental, sa-i fac profilul inainte de interviul de vineri. Primele cuvinte care mi-au venit in minte despre ea au fost: Vezi ca Cecilia o sa-ti para ciudata. Si ai grija ca e surda. Trebuie sa vorbesti tare.
Continuindu-mi ideea, am inceput sa-mi ''organizez'' in gind parerea despre ea: la prima vedere pare ciudata, la a doua descoperi ce om minunat este. Fiecare intilnire cu ea e o bucurie pentru mine. Abia astept diminetile cu ora 11 la cafeneaua de linga biroul meu. Inca nu am gasit locul perfect de intilnire. Cred ca o gradina linistita ar fi locul cel mai bun.
Desi intirzie de fiecare data cel putin 10-15 minute, eu nu ma enervez pe ea niciodata.
Desi stam cel putin 2 ore la o intilnire, nu ma plictisesc niciodata cu ea.
Desi eu promit sa-i trimit fotografii pe email si nu ma tin de cuvint ea nu ma cearta niciodata si are rabdare cu mine.
Desi punem la cale proiecte indraznete care se ''imputineaza'' pe drum, nu ne pierdem entuziasmul niciodata si nu obosim sa incepem altele.
Desi nu e eleganta in modul clasic cunoscut in Romania (adica tocuri si costume taior cu fusta scurta) si poarta bocanci eu o admir f tare ca nu lasa ca moda sa fie o piedica pentru ea sa fie ea insasi.

Imi place de ea ca e plina de energie si iti transmite entuziasmul de a face lucruri si de a construi.

Imi place de ea ca e puternica si nu se lasa infrinta de greutatile de a fi business woman in aceasta tara si locuitoare a acestei jungle de oras.

Imi place de ea ca  are vise de calatorie (mi-a marturisit ca isi doreste sa ajunga in Bretagne) dar are rabdare sa astepte momentul potrivit.

Multumesc Cecilia :)

Tuesday, March 1, 2011

Casual Encounters sau ''Oameni intilniti in Australia''

People in Australia:

Receptionist gentleman from Egypt worried about his family now in Egypt (not so soft social revolution)
Taxi driver from Somalia who knew all about tennis and about Romanian football
Ageless student Nic from Ireland (Federation Square at midnight)
Sales lady from Chocolate World shop in Sydney airport (from Cyprus) , diabetic and could not eat chocolate
(her favourite: dark choc covered marzipan praline from Neuhaus)
Waiter named Sedan, of tatar origin from Constanta, Romania in Sydney at Peter Doyle restaurant in the harbour across Sydney Opera house - fled from Constanta in sept 89 after visiting relatives in Turkey first. Stayed in a UN refugee camp until jan 89 when he and his wife received the emigrant visa for USA and Australia at the same time. The wife chose Australia and here they are since then. Their daughter, age 10 at that time, joined them in june 1990.

Argentinian Waiter @ Jelly fish beach restaurant on Manly Beach Sydney . Came to Australia to follow his passion: rugby

Peter the Segway tour guide from  Currumbin wildlife sanctuary who asked us if
Is Romania a cool country ?

Romanian cousins we met in Cairns:
Sara(easy going & communicative) from San Francisco and Corina (shy) from Sydney
Their grand mothers were first grade cousins so that  actually makes them  third grade cousins.
Corina 's family is from Buftea, (bunica Ioana Popa) Ilfov, and Sara ' s family owns a house in Busteni.
They met in Sydney 4 years ago when Sara came for a student exchange in Sydney.
Sara will come to Ro in August 2011 and Corina in December for Christmas 2011.

Hellene Young and husband GrahamShe is Canadian, works as a pilot at Qantas & writer of thriller novels (Shattered skies & Wings of Fear)
He works at the Courthouse in Cairns and is a character as described by Sue Taylor.
They are friends of Sue & Peter Taylor (British from East part of England). Half of the year are living in Trinity Beach (Cairns) and half in England.
46 yrs of marriage, 2 adult children, 1 grand daughter, Charity.
Sue did not want to celebrate the wedding anniversary. She actually, I quote her, asked Pete:
Can i have some time off for good behaviour ? He said: NO.

Tuesday, February 22, 2011

introducere la My Australia

Pot sa fiu brutal de sincera si sa declar ca nu mi-a placut in Australia? 

De fapt, mi-a placut mai putin decit ma asteptam, de fapt am fost dezamagita ca nu am gasit tara libera pe care o cautam.
Cautam acel loc minunat in care natura e stapina. 




Natura e  de fapt intr-un fel stapina in Australia cu cicloanele, inundatiile si incendiile lor dar am gasit o tara  ''torn'' (sfisiata)  de 2 forte:

Pe de o parte de combinatia dintre  lifestyle-ul american  (consumism & much more...) si  organizarea/guvernarea britanica. 

Pe de cealalta parte e vinovatia fata de aborigeni pe care i-au furat si carora le-au distrus identitatea si fata de care incearca acum sa se revanseze, luind simbolurile si transformindu-le in identitatea australiana. Ca exemplu: uniformele echipajului Qantas (linia aeriana nationala) au ca imprimeu elemente de desenele rupestre aboriginale.

Sa revin la concluzia de la inceput:  mi-a placut mai putin decit ma asteptam. 

In putine locuri m-am simtit cu adevarat bine: in Melbourne, dupa ce am reusit sa inteleg lucrurile de mai sus. Prima reactie a fost: asta nu poate fi Australia !!! 
Al doilea loc in care m-am simtit bine a fost Cairns. Poate si pt ca e diferit de restul locurilor pe care le-am vazut. Chiar ei ii spun Tropical Australia, si sincer nu prea seamana cu restul oraselor (Melbourne, Sydney, Brisbane) 

Cairns e un fel de Vama Veche evoluata. A fost mult timp paradisul backpackerilor europeni si cu toate acestea si-a pastrat aerul de orasel de la tropice.

Daca nu mi-a placut atit de mult inseamna ca pot sa spun ca nu prea merita efortul de ajunge acolo, nu ?
Cu toatea acestea, cred ca merita efortul, pt ca e mai bine sa-ti lamuresti ''asteptarile'' decit sa stai cu ele in cap. 
Eu visam de prea mult timp la Australia si e doar vina mea si a mea ca am 'invelit-o in asa aura. Sigur ca as fi putut sa ma documentez beton inainte de a pleca. Asa poate decideam sa nu mai merg? Nu cred... de felul meu sint cam Toma necredinciosul, as fi zis: hai nu poate fi chiar asa cum scriu oamenii astia.

As fi putut citi bloguri ale localnicilor, si mi-as putut face o idee despre stilul lor de viata.

Asa am citit ziarele locale, si mi-am dat seama ca nici ei nu sint multumiti de tara lor, cel putin asa reiese din presa. Dar presa inseamna doar o fateta a adevarului... 

Nu, ma bucur ca am fost, dar parca efortul a fost prea mare. Efortul de a fi departe de casa timp de 4 saptamini. Cind spun acasa nu ma refer strict la cele 3 camere, dependinte si gradina, ci la tot ce inseamna viata mea de acasa, cu oameni si pisici. Viata mea fara efortul de a explica cine esti si ce faci, si ce cauti acolo, si unde mergi mai departe, etc... 

Daca merita sa mergi in Australia ? 
Depinde. 
Stiu, e raspunsul meu preferat,  please ''dont hate me''.

Depinde ce cauti, depinde la ce te asteptai, depinde ce-ti doreai sa simti si sa vezi. 

Eu m-am linistit cidn am citit primele capitole ale cartii The art of Trave de Alain de Botton, cumparata la Brisbane, deci dupa 3 saptamini de Australia. 
Bine ca m=am linistit si atunci, decit sa fi ajuns acasa si sa ma fi intrebat.

Culmea e ca exact cu o seara inainte vorbeam cu Liviu exact pe acelasi subiect: Asteptarile. 
Eram pe plaja in Burleigh Heads, priveam stelele si ii spuneam ca ''succesul '' unei calatorii depinde mult de asteptarile tale 
A doua zi gaseam cartea in luibrarie iar primul capitol se numea: Anticipation. 

Concluzia: e mai bine sa pleci fara asteptari decit sa faci eforturi in timpul calatoriei sa 'protrivesti''   impresiile tale peste tiparul asteptarilor tale (ca o constructie fireasca a visurilor tale..).

Intrebarea e: daca nu am asteptari pentru o destinatie, atunci cum imi aleg destinatia? Alain de Botton are si o parere, dar va las sa cititi cartea si sa descoperiti. 
Sa fim pur si simplu deschisi la orice  ocazie (de a calatori) apare in viata noastra ? Oare doar atunci vom avea calatorii reusite ? 
Hai ca ma mai gindesc la acest subiect. 

Ma intorc la DEPINDE.
Eu ma asteptam ca Australia sa aiba un miros. Poate ca imi imaginam ca miroase a ierburi salbatice,  cam cum mirosea Malta cind mergeam cu scuterul pe soselele ei. 
Sau cum mi-a mirosit Spania a frunze de smochin. Sau St Lucia a flori de frangipani.

Da, Australia mea nu are miros. E septica. E curatata de mirosuri de spaimele societatii americane bolnave de frica de procese, de spaimele asiaticilor speriate de gripa aviara, inca erau oameni care purtau masti pe gura.
Sincer am fost foarte dezamagita ca nu am simtit nici un miros. 

Stiu, poate ca nu am fost destul de aproape de natura. Ei bine, da, am simtit, si m-a bucurat, mirosul pinilor de pe plajele din sydney (mai ales Manly beach). AICI FOTO
Tot a pini miroseau si intrarile  pe plaja din Burleigh heads.  AICI FOTO 

Mi-a mai placut mult calatoria de o zi pe Great Ocean Road, de la Melbourne spre sud vest.
A fost primul contact cu natura australiana, cu copacii si oceanul, si da, recunosc ca nu am fost dezamagita. Oceanul e spectaculos ! Nu ma satur privind oceanul. 

Ce mi-a placut mult in aceasta calatorie (dar pt asta nu cred ca era nevoie sa bat atit drum... ) 
- mi-au venit ideile si energia de a face lucruri noi, sau de a face aceleasi lucruri intr-un fel nou (ma refer la ''noi intreprinderi'' sau la business-ul nostru actual)
- modul in care mi se clarifica gindurile, parerile, prejudecatile, nelamuririrle, frustrarile din capul meu 

De ce trebuie sa ma urc in avion ca sa ''vad' lucrurile mai clar ?
Dar poate chiar asta e conditia esentiala: sa te departezi (fizic) si sa te desprinzi de viata ta de zi cu zi ca sa te vezi mai bine. 





Wednesday, September 29, 2010

the mobber

a mobber is like that:

  • is often like a child who has never grown up
  • exhibits immature behaviour and poor manners
  •  has a short-term focus and often cannot think or plan ahead more than 24 hours
  • appears to have a short, selective memory and often cannot or will not remember what they said, did, or committed to more than 24 hours ago - but is always able to remember your faults, often from years ago
  • the serial bully seems to live in a bubble of the present and when challenged will spontaneously make things up; the bully genuinely seems to believe the fabrication; from a psychiatric viewpoint this could be called confabulation; from a moral viewpoint, it's called lying
  • has poor language skills, and uses almost exclusively negative language with few or no positive words; is often limited to parroting fad phrases and regurgitating the latest management jargon
  • extrovert bullies tend to be shouters and screamers, are highly visible, and bully from the front
  • extrovert bullies can be charismatic and seem to be able to bewitch people into following and supporting them
  • is unimaginative and lacks the skills of creativity and innovation
  • rarely has any ideas of his or her own; tends to regurgitate what others (especially superiors) say rather than use own thinking
  • is a plagiarist, steals other people's work - and the credit for it
  • has a writing style that is disjointed, lacks flow and consistency, tends to make contradictory statements, and has the feel of a young teenager trying to write like a grown-up (apologies to teenagers)
  • is unable to assess the importance of events and tasks, often making an unnecessary fuss over trivia whilst ignoring important or urgent things
  • has unpredictable mood swings, blows hot and cold, often suddenly and without warning
  • is inconsistent in their judgement, often overruling, ignoring or denying what they said previously
  • has no listening skills, ignores and overrules you; it can be like talking to a brick wall
  • displays inappropriate and hostile body language
  • often displays interpersonal behavior that is ill-advised, especially with a sexual overtone, eg invasion of intimate zone, gestures or comments which include inappropriate sexual references or innuendo, being inappropriately intimate with clients, being too friendly too soon, etc